Invitaţie într-o călătorie continuă
„Generarea ideilor. Care este legătura dintre cercetare, design şi industrie în crearea produselor?“ Această întrebare a constituit tema dezbaterii purtate de experţi în spaţiul expoziţional Bene din Viena, dezbatere prilejuită de Săptămâna Designului din Viena. „Câmpul de tensiune“ al procesului creator reprezentat de design, tipologiile de lucru ale angajatului modern din sectoarele cunoaşterii („knowledge worker“) şi exigenţele economice ale produselor au fost evidenţiate de către teoreticianul Jeremy Myerson, designerii Luke Pearson şi Tom Lloyd, iar din partea industriei de către Thomas Bene, director la Bene AG. Prilejul l-a constituit lansarea colecţiei PARCS.Când cineva întreprinde o călătorie, are ceva de povestit, şi nu puţin. "Călătoria" în care Bene s-a angajat cu câteva luni în urmă a avut un final complet deschis. "Ştiam că exigenţele biroului modern s-au schimbat dramatic", a afirmat Thomas Bene, director la Bene AG. "Munca de birou nu se mai desfăşoară în linie dreaptă, ci în reţea. Conceptul-cheie al activităţii de cunoaştere şi al angajaţilor din acest sector ("knowledge workers") presupune o cultură a biroului şi a comunicării cu un grad mare de dinamism şi interacţiune, aflată permanent în mişcare. În consecinţă, întrebarea care se pune este foarte clară: cum trebuie să arate mobilierul care poate crea mediul optim al acestui tip de activitate?"
Specii noi
Pentru a identifica răspunsurile corecte, Bene a sprijinit un proiect de cercetare al renumitului Helen Hamlyn Research Centre de la Royal College of Art din Londra, care se referă la obişnuinţele, nevoile şi particularităţile noilor "specii" de angajaţi din sectoare ale cunoaşterii. Cercetările intensive, observaţiile de pe teren şi interviurile au evidenţiat în cele din urmă patru profile distincte. Modelele comportamentale tipice ale activităţii de birou moderne sunt rezumate astfel:
ANCORA – sau surferul de la masa de lucru:
Activitatea Ancorei se concentrează în primul rând asupra mesei sale de lucru personale şi a spaţiului din imediata apropiere a acesteia. Comunicarea are loc în cea mai mare parte într-un mod unidimensional, în direcţia sa: el primeşte informaţiile ce îi sunt puse la dispoziţie şi le prelucrează. Exemple clasice sunt sectoarele de back office, respectiv activităţile administrative.
CONECTORUl – sau mediatorul:
Acesta foloseşte atât propria sa masă de lucru, cât şi restul infrastructurii biroului, într-o proporţie aproximativă de 50:50. Conectorul verifică dacă fluxul informaţional este adecvat, obţine informaţii şi le redistribuie. Raza sa de acţiune se întinde în primul rând în cadrul companiei sale. El este cel care menţine funcţia de bază a comunicării, cel mai frecvent într-o manieră directă, faţă în faţă, situându-se prin aceasta – în calitate de iniţiat – în centrul vital al companiei.
CULEGĂTORUL – sau colectorul:
Acesta se mişcă pe o suprafaţă mai mare, foloseşte biroul în întregime, dar se află de multe ori şi în deplasare, în afara biroului. Aceste persoane sunt centre nevralgice pentru cunoaştere. Masa lor de lucru este o adevărată pistă de aterizare pentru nenumărate elemente noi şi totodată un loc de refugiu, în care ei prelucrează ceea ce au adus din călătorie.
NAVIGATORUL:
Acesta nu îşi foloseşte biroul propriu şi deseori nu are o masă a sa de lucru. Aflat frecvent în deplasare în plan regional sau global, el vine la birou pentru a face schimb de informaţii şi pentru a participa la întâlniri. Viaţa navigatorului constă în primul rând în comunicare.
Între comunicare şi concentrare
Mediul de lucru în care se mişcă aceşti angajaţi ("working people") trebuie să fie şi el, în mod similar, multilateral, orientat pe comunicare şi flexibil. Pentru Jeremy Myerson, director la Helen Hamlyn Centre două aspecte însă se situează deasupra tuturor celorlalte: "Desigur, în birou este vorba întotdeauna de comunicare. Totuşi, în acelaşi timp este vorba şi de concentrare! Căci, indiferent cu cine sau unde mă aflu, peste tot trebuie să fie posibilă concentrarea asupra sarcinii stabilite şi asupra activităţii efectiv productive, singur sau împreună cu alţii, planificat sau spontan."
"Iar al doilea aspect esenţial este faptul că ţinta încă nu a fost atinsă", spune Myerson. "Aceasta este o călătorie continuă!"
A fi productiv chiar şi atunci când nu stai la locul de muncă
"Călători" şi totodată "cârmaci" în această călătorie de explorare a noilor medii de lucru ("new working environments") sunt designerii Luke Pearson şi Tom Lloyd din Marea Britanie, implicaţi de la început în procesul de cercetare.
"Şi pentru noi finalul procesului de design a fost total deschis", a afirmat Tom Lloyd în discuţia moderată de Lilli Hollein. "De remarcat a fost şi faptul că beneficiarul nostru, Bene, ne-a acordat suficient de mult timp, astfel că am putut aborda pe larg rezultatele analizei şi am investit multă energie într-un design optimal."
"Pentru noi unul din cele mai importante aspecte l-a constituit faptul că activitatea de birou se detaşează din ce în ce mai mult de ’locul de muncă’ efectiv", accentuează Tom Lloyd. "În ziua de astăzi cineva care nu stă la masa sa de lucru, ci într-o zonă oarecare a biroului, de exemplu împreună cu alte persoane, poate să creeze în acest mod valori şi rezultate pentru companie. De aceea, trebuie asigurate tocmai astfel de zone, care să faciliteze situaţiile de dezbatere şi comunicare."
PARCS
Astfel, "locuri de comunicare" istorice şi antropologice au devenit pentru PearsonLloyd modele şi surse de inspiraţie în procesul de design. Designerii PARCS abordează în mod neechivoc forme arhetipale, asociindu-le cu exigenţele unui stil de lucru modern.
În acest mod s-a născut o colecţie de obiecte de mobilier şi componente ce se pot combina foarte variat şi pot fi configurate, conectate şi modificate după necesităţi. Ea oferă o varietate surprinzător de mare de peisaje de birou individuale, pentru cele mai diferite situaţii. Fiecare decor îndeplineşte într-o formă specifică o anumită cerinţă, sprijinind astfel comunicarea sau concentrarea, interacţiunea sau refugiul.
"Pentru noi este foarte important ca PARCS să nu fie înţeles ca produs predeterminat, ci ca mediator sau catalizator cultural", declară Luke Pearson. "PARCS va continua să se dezvolte şi să se modifice pe măsură ce tehnologiile se schimbă."
Brigitte Schedl-Richter
